luni, 10 februarie 2014

Pămînt

Pămînt...

pururea plîngînd, 
așteptînd, văzînd
în pustiu, mîna mamei căzînd.
În tăcere, albită de timp, 
privind în gol, în lacrimi dorind
băiatul sau fiica, spre casă, 
în grabă fugind.
Tremurînd, 
în zare privind, 
crește ceața-n tăcere,
în suflet - durere...
În zadar așteptînd,
mai tare plîngînd, 
pe același pămînt...



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu